Umbra dintre frunze

Pisicile lui fie-mea ies la vânătoare pe câmpurile din spatele casei ( e ultima casa de pe strada ei ). Si cum pe acolo s-a cultivat cultura de ceva agricultura, sunt si șoricei, șoricei care constituie o delicatesa pentru pisicimea fie-mi (are 3 pisici, din care una are doar trei picioare, fiindcă ca a operat-o după ce a salvat-o din gurile câinilor maidanezi, ea a operat-o). Nepotul abia ce s-a învățat sa umble in 4 labe, așa ca hoinărește prin toata casa, nu-l poți vedea in fiecare secunda. Si cum fierbea ea orez cu lapte lipita de aragaz ca sa nu se lipească orezul, asta mic a ieșit din raza vizuala un minut. Dupa acest minut, fie-mea se duce o secunda sa vadă daca copilul nu dărâmă ceva prin casa, nu dărâmă nimic, s-a întors la oala cu orez, dar in minte i-a rămas o imagine cu copilul care se juca cu o frunza lunguiață de la plantele pe care le are răspândite prin ghivece prin toata casa. Ce-i zgândărea ei creierul este idea ca ieri a mutat planta aia cu frunze lunguiețe de jos de lângă fereastră, si a pus-o sus pe o poliță , ca sa nu mai ajungă copilul la ea că o jumulea pe toată. Deci daca planta era acum undeva sus , de unde avea copilul frunza aia in mânuțe? Lasă orezul la o parte de pe foc si se duce sa verifice. Băiețelul avea in mânuțe un șoricel adus de una din mâțe, cadou de ziua lui, taman ce era ziua lui de naștere.

9 gânduri despre „Umbra dintre frunze

  1. Eu primeam cadou niste soparle verde viy pe spate si albastru electric pe burta…jurai ca-s jucarii de plastic…
    Dar pisica care mi le aducea nu mai e , de trei ani.
    Ma doare de dorul ei si acum, i-am marcat locul in gradina, unde am ingropat-o, intr-un prosop al baiatului si incca imi mai curg lacrimile cand trec pe acolo…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *