Munții mei

****** Munții mei ******
Cel mai tare mi-e dor de munți, păduri, lacuri si râuri. Toate din munți. Poate și din cauză că bunicul din partea mamei era de la Piatra Neamț. Prima dată îmi vine acum în minte lacul Bolboci și Peștera Ialomiței cu mânăstirea și bisericuța ei de la intrare și legendele cu turci si haiduci. Apoi poteca care te duce la Cabana Babele, care este aproape jumătate prin pădurea umbroasă si este destul de bolovănoasă si abruptă în mare parte.
Apoi lacul Sfânta Ana si drumul superb până acolo, si Băile Balvanyos. Acuma pe bune, să găsești în inima pădurii un hotel asa de frumos e ca și cum ai vedea o farfurie zburătoare. Eu nu am avut niciodată nici o problemă de comunicare in județele Harghita si Covasna, ,ba chiar dimpotrivă, am fost servit excelent si odată chiar mămos de o doamnă chelneriță cu chef de vorbă si plină de sfaturi.
Dar nu zboară nici un avion spre București, bașca carantina obligatorie acolo si apoi aici la întoarcere.
Numai dandanale cu pandemia asta.
Voi când sunteți plecați mai mult timp, de ce vi se face dor mai repede?

33 de gânduri despre „Munții mei

  1. de pe Acid Photo (FB):
    ”Spălați-vă pe mâini ca și cum ați fi dat mâna cu un pesedist”
    (:rofl:) (:dash:) (:crazy:)

  2. Psihologic vorbind exista oameni care nu se simt bine in pielea lor si vor tot timpul sa fie altundeva.

    Unii vor, ca mine de exemplu, care probabil ca am gene de migrator, sa mearga de colo colo, un fel de homelesse, important e sa fie in miscare.

    Sunt si romantici, nostalgici, care s-au legat de un loc unde s-a intimplat ceva frumos in trecutul lor si tare ar mai vrea sa mearga acolo, asociind locul cu trairile avute.

    Esteticienii vor sa admire la nesfirsit apusuri de soare, sau rasarituri insotite de parfumuri.

    Si in sfirsit, unii vor sa fie in preajma unor oameni pe care ii iubesc, ii admira sau pur si simplu ii plac si se amuza cu ei.

    E un mare lux sa fii acolo unde iti doresti!

    1. Da, e un mare lux să fii acolo unde îți dorești (:good:)
      Cred că se cuvine a menționa că m-am născut în salvarea care o ducea pe mama la maternitate… 🙂 n-am mai așteptat si eu ca omul.
      Tot pe drum, pe drum, pe drum…
      și de atunci tot așa o țin 🙂

  3. Am văzut un reportaj la digi24 cu mai mulți oameni care spuneau că ăștia îți bagă cipuri în medicamentele pentru covid si te controlează.
    La cum arătau idioții ăia mă îndoiesc că ar ști ce este un chip

          1. Lumi, eu trec poate prin cea mai dezolanta perioada a vietii mele..
            S-au conjugat si personale si generale..dar nu importa, atata timp cat caruta merge mai departe…nu mapot gandi nici la munti, nici la doruri..
            Nu stiu insa 8n ce cheie sa citesc mesajul tau,esti suparata pe noi,sau treci si tu cu greu prin aceasta perioada…m-am obisnuit cu tine acida si spumoasa,cred ca chiar am nevoiede tine..acum imi dau seama ca am dezvoltat un fel de corespondent spiritual cu fiecare dintre voi! Salutul sper sa fie doar un „noapte buna”!

          2. Irinoush, sora mea lucrează într-un focar de covid, fata mea e bolnavă…ce aș mai putea să scriu?

          3. Îți mulțumesc, Irinoush, m-ai caracterizat perfect, acidă și spumoasă.

          4. Da, covidu ăsta ne-a dat rău peste cap.
            Fiecare avem câte o dandana apărută si imposibil de rezolvat.
            De aia îmi tot vin în cap livezi și munți, pt că tocmai sunt imposibil de atins.
            Dar ce zace sub fantasmele astea nu se vede

          5. Lumi, am inceput vreo trei texte…iar ajung la vorba lu andu:n-am trompa, sa dau din ea!
            Nu-mi pot imagina cum iti e dar ma gandesc la tine asa cum pot…

  4. spre luminița
    Și eu am starea asta de luat lumea în cap, dar nu se poate. Acum cel puțin.
    M-aș duce în China vre-un an, sau la livada lui Andrei, sau …
    Dar nu am cum!

  5. Si mie mi-e dor de munti. De barajul Vidraru, de Valea Valsanului..de lacul Sfanta Ana..ma bucur ca am reusit sa ajung pana la Sovata si putin pe Valea Muresului spre Toplita (ne-am oprit intr-un loc pt poze si am inregistrat curgerea Muresului, sa-l ascult cand sunt stresata). Dupa ce se mai pune pe picioare maica-mea (se simte destul de ok dupa operatie) sper sa mai facem cateva excursii de familie prin locuri mai putin aglomerate. De excursii in strainatate nici vorba, asta este. App de CV si HR, taica-meu a comunicat in romana fara probleme si nu a fost nevoie sa intervenim in maghiara.
    @ Lumi- imi pare rau pentru sora si fata ta, le doresc sanatate si numai bine
    @ Irinusha- toate gandurile de bine si tie
    @ evribadi- stay strong!
    Andu- sper din suflet sa te revezi cat mai curand cu YY!!
    Nu stiu daca am mai spus-o: va multumesc tuturor pentru gandurile bune pt mama..v-am simtit alaturi 💗
    P.S. Privind subiectul anterior, am cunoscut si eu Janete din astea..cu cat mai redus IQ-ul, cu atat mai mare functia..despre unele dintre ele am mai povestit pe aici..

    1. spre ametist
      Bine ca ai vesti bune despre mama, bravo (:good:)

      Daaa, unde sa plece omul pe pandemia asta peste hotare? este prea riscant cu schimbarile aproape zilnice ale actelor necesare si carantinei in diferite tzari.
      Nu e de plecat anul asta!
      Au stiut cei de la Oxford University de ce anuleaza Public Lectures pana la toamna anului 2021.
      Bine

  6. Hai sa … cum era? Hope for the best and prepare for the…am uitat!
    Ma asteapta o sapt grea… multumesc anticipat, stiu ca-mi doriti doar de bine! To you too!

    1. Irinoush
      Lasa mai bine ca ai uitat ce era in locul …
      Poate nu mai vine 🙂
      Numai bine sa ai saptamana asta (:good:)
      Am auzit ca e mare haos cu eliberarea concediilor medicale pentru covizi, cum e ?

  7. @lumi, un gînd bun (valabil și pentru ame și irinușa);
    la restu’, ce, vă curge sînge din nas? hai, capu’ sus și keep walking…
    pup you

  8. goanga zilei:
    La Cluj, la un supermarket, a apărut un anunț:
    ” Mare reducere mare, Super discount : cârnați Capasalos 19.90 lei/kg de la 19.95”
    Nici un șef nu a fost de găsit de către reporteri.
    (:crazy:) (:boredom:)

      1. In birourile alea ale corporatiilor au ajuns si niste mucilaginosi cu creiere de musca.
        Am auzit ca sunt 2 sau 3 straini in managmentul fiecarei multinationale comerciale, dar si ei incet-incet au capatat obiceiuri romanesti… (:crazy:)

    1. da Andrei,
      așa e, dragoste la prima vedere
      în clasa IV-a am fost cu școala la Castelul Peleș, dar Castelul Munte mi-a rămas pe suflet

  9. Gorunul

    În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn
    cum bate ca o inimă un clopot
    şi-n zvonuri dulci
    îmi pare
    că stropi de linişte îmi curg prin vine, nu de sînge.

    Gorunule din margine de codru,
    de ce mă-nvinge
    cu aripi moi atîta pace,
    cînd zac în umbra ta
    şi mă dezmierzi cu frunza-ţi jucăuşă?
    O, cine ştie? – Poate că
    din trunchiul tău îmi vor ciopli
    nu peste mult sicriul,
    şi liniştea
    ce voi gusta-o între scîndurile lui
    o simt pesemne de acum:
    o simt cum frunza ta mi-o picură în suflet –
    şi mut
    ascult cum creşte-n trupul tău sicriul,
    sicriul meu,
    cu fiecare clipă care trece,
    gorunule din margine de codru.

    L. Blaga

Dă-i un răspuns lui ametist Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *