Loc pustiu de meditat

Locul ăsta din poză este bun pentru ascultat liniștea.
Mai sunt alte câteva locuri unde e liniște si pace și poți să te gândești la abisul feroce care se gândește și el la tine.
Fiecare avem câte un loc unde ne tragem sufletul și ne remontăm.
Nu?
ziceți și voi pe unde vă poartă neliniștile care caută liniște

PS poze până la 5 Mb

14 gânduri despre „Loc pustiu de meditat

  1. Oare avem nevoie de locuri de ascultat linistea? Daca suntem suficient de puternici orice loc poate fi loc de meditat, chiar si unul zgomotos si plin de viata, ca se spune ca niciunde nu esti mai singur decit in jungla unui mare oras.

    Dar oare e bine sa meditam, e bine sa ascultam cum creste iarba? Uneori ne face rau, ne creeaza panici, gasim intrebari fara raspuns, gasim ca am gresit in multe rinduri, ca am fost mirlani, ma rog, ne descoperim falii pe care nu vroiam sa le vedem.

    Oare biserica nu ar fi un spatiu mai bun de meditare? Ambienta, sunetele…

    1. Da, e bine să avem locuri de ascultat cum crește fluxul, iarba, barba sau ce-o mai fi.
      Si tot adevărat este că introspecții poți face și în mijlocul celui mai aglomerat loc.
      Ce vei puncta în aceste meditații nu are cum să te deranjeze, că doar te cunoști, așa că poți să te corectezi sau faci planuri să nu mai repeți.
      In biserică sau în moschee e același lucru pentru cine are chef să zburde pe câmpiile analizei.

      PS
      Forma „vroiam” a apărut din contopirea celor două verbe „a vrea” și „a voi” și este doar o formă în limbajul românesc, care nu există în dicționarul limbii române.
      Citeşte întreaga ştire: Voiam sau vroiam – Cum se scrie corect?

      https://www.libertatea.ro/lifestyle/voiam-sau-vroiam-cum-se-scrie-corect-3062502

    1. In padure nu e niciodata liniste, tot timpul fosneste, trozneste ceva, tipa tot felul de animale, te pisca muste si tintari. Categoric nu, padurea nu-i buna-

  2. Eei, vedem lume nouă 😉
    Mă bucur să vă citesc pe toți!
    Da, pădurea e un loc de meditat şi pentru mine. Eu stau în Tg Mureş într-un capăt al oraşului şi pădurea începe peste drum de bloc. Îmi place enorm să văd succesiunea anotimpurilor.
    De când cu pandemia, un loc unde mă încarc cu energie (şi mănânc un păstrăv delicios din lacurile de acolo, unde se poate şi pescui, plus nişte clătite geniale cu nucă măcinată şi rom) e la Câmpul Cetății. Aproape de Sovata, e capăt de mocăniță. Merită o plimbare în zonă!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *