I se spunea zvârluga

*** I se spunea zvârluga ***
Pe vremea când oamenii luau avionul ca să meargă din punctul A în punctul B, aveam de făcut un drum de la Doha la București prin Istanbul, cu Turkish Airlines.
Plecarea era pe la 6 dimineața si ajungeam la Istanbul după 5 ore unde după o așteptare de cam trei ore aveam legătura către București. Ca de obicei, eu aștept să urc in avion printre ultimii, așa că am constatat că era plin ochi. Locul meu era la o banchetă de 2 locuri pe partea dreaptă la margine. Locul de la geam era liber pe moment. Iată că mai sunt oameni care vin si mai târziu decât mine la îmbarcare. Și a venit după câteva minute, ca o pală de vânt de primăvară, o fetiță de vreo 12-13 ani care avea puțin bagaj si care s-a agitat in sus si in jos pe lângă scaunul ei după ce am ajutat-o să-și pună sus rucsacul roșu pictat cu un Donald negru si cioc galben. In mâna avea o tabletă si un iphone, plus căștile albe clasice și o poșetuță movulie cât un portofel. Nu avea stare de loc, parcă era o zvârlugă intr-un râu de munte sau mai degrabă semăna cu o libelulă diafană de slabă ce era si culorile pastelate ale hainelor. Mi-a zis că merge la Budapesta si eu am întrebat-o daca e cu părinții sau călătorește singură. Eee, merg singură ca-s destul de mare, am venit la tatăl meu doua săptămâni si acum mă întorc acasă pentru ca începe școala, iar eu i-am spus că merg la București. Si-a pus apoi căștile si a început să se bâțâie intr-un dans pe scaunul ei si să butoneze tableta până la momentul când ni s-a spus să oprim electronicele pe timpul decolării. Eu am deschis o carte pe care o aveam in bagajul de mâna si până când ni s-a adus mâncarea nu am mai vorbit cu vecina mea care își reluase bâțâitul si vizionarea unui film pe tableta ei si încă unul pe ecranul avionului din spatele scaunului din fața fiecărui pasager. Dar nu urmărea continuu un film, ci le tot schimba așa că după o oră cred că le inspectase pe toate.
La Istanbul am coborât alături si m-a întrebat daca știu cumva unde este poarta pentru Budapesta si i-am zis că nu dar hai să ne uităm pe televizoarele alea mari cu plecările. Ne-am uitat si eu aveam zborul după 3 ore iar ea cu 10 minute mai devreme decât mine. Ha să bem un suc ceva i-am spus. Iar ea a zis că nu merge că nu i-a dat taică-său bani de loc o să stea pe băncile alea de așteptare. Hai că fac eu cinste, i-am răspuns uimit de faptul că tatăl ei nu-i dăduse bani de drum sau un card ceva. Am mers la o braserie care ne era in drum si am luat cafea si sandvici pentru mine si o prăjitură si un ceai pentru ea, pe care le-a acceptat fără fasoane si a început să mănânce cu poftă. Cam după o jumătate de oră s-a anunțat la difuzoare că începe îmbarcarea la G8 pentru Budapesta si G4 Pentru București. Așa că am plecat către porțile G, unde eu m-am oprit la G4 si i-am arătat unde se vedea semnul pentru G8. Te descurci? Da, normal, zice, că am mai fost si anul trecut. OK atunci , bye-bye, zic eu. Bye-bye zice si ea, see you next time, ne vedem data viitoare. Nu ne mai vedem niciodată, nu sunt șanse să se întâmple o astfel de coincidență, drum bun si zi-i lui tata să aibă grijă mai multă de tine la drumul ăsta lung. Taică-sau era antrenor de volei în Doha, nu salahor, așa că avea de unde să-i dea copilului 50-100 de dolari acolo. Nu?

27 de gânduri despre „I se spunea zvârluga

  1. Fetitele sunt smechere, cred ca avea ceva banisori ascunsi pe undeva, dar nu spune la straini.

    Nepoata a fost pe la noi. Ta-su imi spusese ca i-a dat 50 de euroi sa-si ia ce vrea. dar cind a fost de cumparat a fost bucuroasa sa nu-i cheltuie.

    1. Nu s-a spus în poveste, puștoaică era unguroaică ?
      Ce cauta la Budapesta ?
      Te rog, intreaba-l tu pe domnu autor, că am văzut că sunteți prieteni pe fb.

  2. Da ce repede ti-au venit comentatorii, domnu andu…
    Cand ai postat cestiuni arzatoare la ordinea zilii le fu lehamite..
    Dar, intr-adevar, simpatica povestea de azi! Inclin sa zic si eu ca neamtu,cred ca era smecherica si te-a facut..dulce de tot!

    1. Cine stie ce in capul femeilor chiar dacă-s mici, dar așa e, a fost un copil dulce…
      smile
      Da, n-au fost comentarii după cum zici dar au fost citiri, 110 pe zi good

    1. Sunt și eu pe aici, am dat like poveștii, din păcate mi-a pierit cheful de a zice ceva. Viața în România e anostă.

        1. …ce mă îngrijorează este că mi-a pierit simțul umorului, am vreo șapte luni de când sunt în România, după 11 ani trăiți în afară, și totul mi se pare aici ridicol, nu de râs. Mă iertați! M-am vaccinat. Cu ăla de deștepți. Pe pile.

  3. doamna iri
    ma scuzati pe mine ca ma bag neintrebat in vorbire, promit sa nu o mai fac.
    dar articolul acela era mult prea partinidor si subiectiv, dupa parerea mea, desi si eu sustin aceleasi idei.
    iar domnul andu , roman verde, iute la manie, se stie, nu prea accepta alte pareri daca nu coincid cu ale domniei sale, te poti trezi cu o….peste bot si nu e cazul.
    de aceea lumea se fereste de asa ceva. eu cel putin.
    pe aici inteleg ca toti sunt useristi, sau aproape toti, dar in cazul acela si useristii au facut o gramada de greseli, cel putin diplomatice.
    dar sa lasam , altceva voiam sa spun si ma bag iar la somn.
    eu vorbisem ceva pt doamna lumi, dar a intervenit problema aceea grea si totul a picat.
    daca mai doreste , pot relua cautarile si contactele respective, trebuie sa imidea un semn ca doreste, si ma duc si vorbesc.
    nu mai am nici prea mult timp, in cateva luni ma relochez in bahamas din cate se pare.
    asta am vrut sa spun si ma scuzati inca o data de deranj.
    restul e desertaciune.

    1. Nope, io nu usr…
      Din diversitate se naste calitatea! Sau altceva?! Iaca nu mai stiu cum era zicatoarea aiasta..
      Luumiiii, mai scotoceste tu printre neuronii tai,nu se poate sa nu fi ramas ceva sinapse pa umor,ceva dendrite pa ironie, ceva axoni pa mishto…iaca, daca am scociorat cate notiuni mi-am adus aminte! Cred si eu ca era mai amuzanta Romania de la distanta da amu…csf, da-i bataie! La fund, la ceafa, unde-o fi!

  4. Si io!
    Si io vreau in Bahamas, si mie mi-au murit neuronii ai mai prididiti, si io am o viata anosta, si io..lucrez cu usr isti dar nu sunt si nici nu voi fi vreodata membrul vreunui partid, si io mi- am ratacit pe undeva veselia dar o voi gasi inainte de a ne ofili iremediabil.
    E vineri, asta e de bine, nu?
    ( pentru linistea mea, dCa propozitiile nu sunt juxtapuse, ai voie cu virgula inainte de conjunctia ” si”? wacko

    1. este voie sa pui virgula după ”și” în unele cazuri dar un nazi grammar ne-ar putea spune mai exact.
      Cred că tu ai nevoie de Hawaii

  5. Virusul Corona m-a obligat sa stau mai mult cu mine. Mi s-a intimplat f rar sa fiu insotit de mine. Chiar si atunci cind eram singur nu eram cu mine. In tinerete ma gindeam la multe lucruri, la gagici, la petreceri, fotbal, mai tirziu, cind eram singur ma gindeam la munca, la solutii, la probemele casei. Nu mai spun ca eram relativ rar singur, f des eram cu familia, prieteni, colegi, cunostinte.
    Acum distantarea sociala ma obliga sa fiu singur. Si cind spun singur, pai atunci e clar ca sunt singur, singur. Problema e ca nu mai am preocuparile vechi, pensionar, fara mari probleme personale, fara mari planuri de viitor, ajung sa fiu singur cu mine. Ajung chiar sa stau de vorba cu mine.
    Trebuie din start sa spun ca ma gasesc extrem de plictisitor. De abia acum imi dau seama. Traiam cu iluzia ca as fi un personaj interesant, plin de umor, spumos, da de unde!? Sunt absolut plictisitor. De exemplu, de cind stau de vorba cu mine, nu am reusit niciodata sa ma surprind prin vreo idee stralucita, printr-o vorba de duh, sa zic, ia uite domne ce haios e baiatul asta. De unde, numai platitudini, sofisme, toate gindurile care-mi trec prin cap sunt absolut previzibile.
    Nici caracterul nu e prea caracter. Sunt chiar gelos si invidios, imi cazuse in mina niste poze si niste filmulete din perioada in care nu eram impreuna cu mine. Tare ma oftica schmekerul. Nu pot sa-l sufar cind il vad ca ride, chipurile glumeste, se vede de la o posta ca se credea fericit. Ca mai e si prostanac, isi imagineaza empatii, era sa spun entropii, crede despre el ca e bun. Da de unde? Un arogant!
    Nici fizic nu ma plac, evit sa ma uit in oglinda, dar atunci cind o fac vad un tip acru, cu o privire rea, se uita la mine cu dispret. Nu vad, zau, ce motive are personajul din oglinda sa se poarte asa urit cu mine? Nu i-am gresit cu nimic, cum spuneam, rar m-a interesat persoana lui, in definitiv suntem niste straini, chiar daca am trait amar de ani in apropiere. Chestia nasoala e ca nici nu mai imi pasa de parerea celui din oglinda, ca imaginea oricum e rasturnata.
    De abia acum imi dau seama ce cosmar e sa fii impreuna, o viata intreaga, cu un asemenea specimen. Sa-i suporti ticurile, mirosurile, obiceiurile, numeroasele defecte, sa fii obligat sa-l speli, sa-l stergi, sa-l hranesti, sa-l aperi, sa-l imbraci, sa-l distrezi.
    Macar daca l-as iubi! Dar parca totusi nu m-as desparti de el, nu am altul si rau cu rau, dar mai rau, fara rau. Mai am si eu cu cine schimba o vorba. Daca m-as desparti atunci as fi cu adevarat extrem de singur. Singur fara mine.

    1. neamțu țiganu
      știi cum se spune: rău cu rău dar mai rău fără rău.
      Dacă pleci tu din tine cine rămâne în tine? wacko

    2. Neamtule, ai nevoie si tu sa mergi in Bahamas! Sau macar la H, la o bere! Hai la vara! Iti mai iei niste energie p- aci. Poate mergem la daci acolo, in muntii Orastie, o fi ceva si nu stim noi dar merita incercarea kiss

      1. Ooo, da, niste energie dacica tare bine mi-ar prinde! Poate capat si eu putina incredere in mine, ca pana acuma nu am reusit sa ma conving ca sunt cea mai viteaza si mai dreapta!

      2. aveți grijă la tunelele dacice , că dacă nu ești atent dintr-o dată te trezești în alt colț al galaxiei si in alt timp good

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *