Clasament mâncăruri tradiționale de sărbători

Clasament mâncăruri tradiționale de sărbători***
1) Pentru locul întâi candidează sarmalele la concurență cu ciorba de burtă.
2) Pe locul al doilea friptura/cârnații de porc la concurență cu piftia de porc.
3) Pentru locul al treilea Salata de boeuf la concurență cu cozonacul cu nucă.

Vă invit să emiteți o opinie care ar putea clarifica acest clasament, o problemă aflată încă pe rol, în aceste zile fastuoase de bătălie gastronomică în plină desfășurare, mai mult sau mai puțin tradițional medicală. laugh

13 gânduri despre „Clasament mâncăruri tradiționale de sărbători

  1. Burta umpluta cu burta, fara concurenta. N-am mancat, dar l-am vazut pe RAR preparand-o. La final a si gustat. Radea cu toate papilele! laugh

  2. Locul intai salata boeuf cu curcan rofl apoi friptura si la urma sarmalele. Piftia nu mai incape, deci se mananca la o masa ulterioara, a doua zi, gen, neaparat cu muraturi sau salata de sfecla rosie si hrean alaturi, un ardei iute, dupa moftul fiecaruia. Cred ca si nasha e de acord cu mine. yes O dushka inainte de masa si un vinisor dupa intregesc festinul si fericesc vezica jubiliara.

    1. Nasha e specialista in muraturi deci te aproba instant! Nu stiu daca mai are vezica jubiliara da stomac are doar o bucata, nu stiu de ce dimensiuni!

  3. Pentru curiosi, pofticiosi si/sau carcotasi, astia umbla de regula in gasca, 3in1
     
    –  3 burti de porc                               – 5 cepe
    –  1 lingurita piper pisat                     – 2 legaturi groase de marar
    –  2 legaturi groase de patrunjel        – 1 jumatate lingura sare
    –   l morcov                                       – 1 lingura untura de rinichi
    –  3 linguri iaurt                                 – 100 ml otet
    –  1 capatâna usturoi
    – Se spala burtile, se oparesc, se rad de pielitele zbârcite, se freaca cu sare si malai, se mai oparesc o data
    – Se pun 2 burti la fiert, în 3 l apa, cu 2 cepe
    – Dupa 1 ora se scot, se scurg, se toaca cu înca 2 cepe crude
    – Se toaca verdeata
    – Se freaca burtile tocate cu jumatate din verdeata, sarea si piperul pisat
    – Se umple burta nefiarta, se coase bine, se da la fiert în zeama de la celelalte burti, la care se adauga otet
                – Se completeaza cu apa, sa fiarba îmbelsugat 2 ore
    –   Se încinge cuptorul
    –   Se toaca 1 ceapa, 1 morcov
     Dupa 2 ore aproximativ, la zeama se adauga ceapa, morcovul si untura
    – Se da la cuptor, acoperit, la foc molcom înca 1 ora si mai bine
             – Se toaca usturoiul, se freaca cu iaurt si zeama de la fiertura
    –   Se toarna usturoiul peste burta; sosul n-ar trebui sa fi ramas mai mult de 1 litru
    –   Mai fierbe înca o jumatate de ora, sa se îngroase sosul ca lumea
    –   Se scoate din cuptor, se presara cu verdeata ramasa, se ofera fierbinte, cu mujdei, ardei iute sau muraturi
    Daca un general francez, învatat la furculita fina, s-a lasat destabilizat de vârlavele bucate muntenesti, va puteti imagina cum am reactionat noi, cei deja plimbati pe lânga ciorbele si tuslamalele de zahana, când am avut o surpriza atât de neasteptata ca burta umpluta! în primul rând trebuia sa-i gasim vinul, unul rosu, desigur, ca e lucru porcesc si cu fala întocmit. Dar nu unul greu, ca avem, uite, verdeata, iaurt: merge si ca intrare, merge si ca fel de mijloc. Asa ca rosu-rosu, dar mai blând.
    Dupa câteva tocmeli iritate, am ales un Merlot, un vin care se poarta foarte frumos în toamnele lungi de la Vânju Mare – iesind într-o haina rosie-violeta cu buchet net, scurt ca un fulger, de, cum sa zic, cupru pur frecat cu papadii si boabe de mure uscate – daruind lumii delicatete si nerv sportiv, si mai ales finete în gust.
    Taina: Regula, devenita pravila strasnica pentru multi, cum ca vinul rosu se bea la temperatura camerei, e din ce în ce mai relativa: pe vremea când s-a batut în cuie legea asta, între zidurile groase ale castelelor france nu erau mai mult de paisprezece-optsprezece grade. Or, în chitimiile noastre de la etajul opt, vara, sunt patruzeci de grade sub pat! în etuva vinul rosu „sambrat” devine un ceai cu emanatii gretoase !
    Pastrat la patru grade si baut la nu mai mult de cincisprezece, hai, douazeci de grade, vinul rosu e el însusi, suprem si plin de forte declarate.
     
    Aici era link-ul sursa, dar ii cade greu la stomac blogului … avea scribtub in compozitie … chestie de intoleranta la aciditate!
     
    P.S. Vin din ala de Vânju Mare are Agnes. Mi-a promis odata ca ne vedem si bem o sticla in gara. Poate acum …

  4. Pai daca mancam RAR, macar sa mancam bine.

    Poate-ti aude si Agnes zbarnaitul urechilor … sau la Vânju Mare bate vâjul prin butoaie.

  5. În mijlocul pozei este sintetizatorul cuantic de mâncare de pe cealaltă planetă Pământ din capătul celălalt al galaxiei, cum am stabilit în episodul ”Cât de cosmic ești” .
    Sintetizează pomana porcului fără nici o moleculă de colesterol.

Dă-i un răspuns lui matrixbrain Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *