Amintiri din era noastră

*** Marea oglindă ***
Numărul 444 pe blog o să fie o colecție de amintiri din vremea când lucram pe platformele petroliere din Golful Persic, zona Emiratelor Arabe Unite.

1) În aproape 4 ani cât am fost ”mariner”, numai de două ori am văzut marea atât de liniștită, ca oglinda cum se zice. Nici o încrețitură cât de mică pe suprafața apei cât vedeai cu ochii. S-a întâmplat dimineața devreme și a ținut cam 2-3 ore și după răsărit. Răsăritul a fost copleșitor, se putea vedea curbura Planetei în incandescența zeului luminii. Politica firmei este ca nimeni să nu aibă mijloace foto/video pe platforme, așa că frumusețile care se întâmplă îți rămân numai în memoria ta.

2) În timpul zborului cu elicopterul de la Abu Dhabi, 100 de km aproximativ, vedeai uneori refluxul cum se scurge de pe plaje formând veritabile râuri învolburate de mă si mir cum de nimeni nu făcea rafting. După ce ajungeai în aproprierea zonelor exploatabile unde erau si platformele, se vedea de sus păinjenișul conductelor submarine de țiței, adică literalmente în formă de pânză de păiajen. Apa nu avea o adâncime mai mare de 15 metri, iar media cam 7 metri. De altfel pe o bună distanță de la țărm, cam 5-6 km, apa era doar 3 centimetri adâncime.

3) Sala de mese era la ultimul etaj al blocului de cazare cu ferestre pe tot peretele exterior, iar faptul de a lua masa de prânz, pe lumină, acolo îți producea o plăcere echivalentă cu cea din cele mai rafinate resorturi estivale din lume. Plus că și mâncarea era de o frumusețe perfectă.

4) La urcarea în elicopter, comandantul zborului te desemna aleatoriu să fii secundul lui din partea din spate a aparatului si îți dădea casca de comunicare si nu pleca până nu-i confirmai că toată lumea are centurile puse, că bagajele sunt bine fixate și că ușile sunt bine închise. Erai parte din team, cât dura zborul eram cu toții frați. Niciodată nu am avut parte de nici un fel de eveniment neplăcut.

5) De multe ori am văzut delfini dând târcoale vapoarelor care veneau cu aprovizionarea și dacă vedeai unul trebuia să te uiți bine să vezi si restul bancului de delfini. Alte dăți vedeam broaște țestoase mari cât un om, dar si ele niciodată singure ci în familie, tata mama si puiul lor, puiul ăsta făcea exact ca orice copil, zburda prin apă de colo colo pe lângă mă-sa și taică-său si mai scotea din când în când nasul afară din apă să vadă pescărușii mai bine.

Sunt convins că fiecare dintre noi are câte ceva de pus în raftul cu amintiri plăcute de la muncă. Nu?

16 gânduri despre „Amintiri din era noastră

  1. Textul e așa:
    ”along with antimatter and dark matter, we have recently discovered the existence of ”doesn,t matter” which appears to have no effect on the universe whatsoever”

    1. Pen’ ca nu merge nimic!
      Era ticalosilor…i love ” CMIDP”..
      si a prostilor si a cinicilor….ce dureros e sa vezi om tanar cinic si smecher..
      Mi-e o sila de smecheria asta generalizata, pe care nici macar nu o mai recunoastem ca atare, de simularea profesinalismului la habarnisti care nu stiu cu ce se mananca propria meserie concret, la talpa…
      Mirifice imagini, le-am vizualizat, si totusi nu mai pot sa fac abstractie de hidosenia din jur…
      Esti un norocos, andu, cu astfel de amintiri…

      1. Irinoush,
        ce am vrut eu pentru nr. 444 a fost să fie ceva deosebit, că despre tâlharii și jigodiile din jurul nostru am tot vorbit.
        Dar ai dreptate, atâta lummină nu se încadrează

Dă-i un răspuns lui Irinoush Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *